Joi e despre voi – Începuturi

Așa mi-am dorit să se intituleze un serial, în care joi după joi, adică în fiecare astfel de zi a săptămânii, să mă ocup de câte unul dintre voi, cei prezenți aici, să vă fac un portret fizic și poate încă ceva. Mai bine zis, să încerc! Proiectul îmi stă în cap de mult, dar realizarea se lasă greu. Pe de o parte, energia mea se pare că și-a cam consumat stocul: de abia reușesc să vă citesc lucrările voastre, ați văzut… Apoi, de la gând la execuție, m-am poticnit într-o nouă problemă. O îndemânare care se baza exclusiv pe lucru mult și încăpățânare, nicidecum pe talent, s-a cam pierdut și nu mă mulțumesc deloc rezultatele. Dar ce să mai aștept… Ochii nu-mi vor fi mai buni de aici încolo, poate doar mâna pe parcurs, dar mă bazez foarte tare pe bunătatea și înțelegerea voastră. Aveți îngăduință cu mine, atâta doar se poate deocamdată. Posibil ca încăpățânarea mea de a continua chiar și când nu e încă bine, numai de dragul intenției, va aduce și niște roade mai bune, să sperăm. Pentru că meritați! Și vreau să se afle cât a însemnat acest blog… Și mai înseamnă încă!

Cam ca toate lucrurile făcute de mine în viață, și el stă tot sub semnul nimerelii. Ca să nu zic de-a dreptul că mi-am făcut pagina din prostie 🙂 Da, pentru că de fapt am vrut să scriu un comentariu (chiar la cel prezentat acum aici) și pentru că nu reușeam nicicum, am crezut eu că nu-mi este acceptat deoarece nu sunt la rându-mi, blogger. Și mi-am încropit-o cât ai zice pește, urmând toate acele instrucțiuni care la vremea aceea mi s-au părut simple. Azi nu cred că aș mai fi în stare, sunt tare curios dacă voi reuși să tăguiesc, deși am întrebat și am primit răspuns cât se poate de lămuritor de la voi. Negreșit trebuie să vă mulțumesc, chiar și de nu voi izbândi deocamdată. Poate dacă nu-mi iese încă, o faceți voi în locul meu? Până mă deprind. Mihai, Ioan… Please! Am nevoie ca numele celui de care mă ocup să trimită către blogul său, așa ar fi frumos și s-ar cuveni.

Încep așadar cu părintele Ioan-Florin Florescu pentru că el reprezintă cum am mai zis, motivul începerii. Mi-ar veni greu altfel, să fac un așa-zis clasament al locului pe care îl ocupați în inima mea. Desigur pe unii vă iubesc mai mult, vă știți, dar ca să îmi liniștesc cugetul că absolut toți care sunteți unu și unu vă și regăsiți astfel, voi urma o linie oarecum cronologică, așa cum ați apărut în viața mea. Și să provoc pe acei cititori discreți, care îmi mai vin pe aici dar nu lasă nicio urmă 🙂 să îmi fie și ei de categoria PRIME… Așa, ca voi! 🙂

Ioan-Florin Florescu este un scriitor excelent, eu i-am citit numai Jurnalul Scoțian, dar are foarte multe cărți și articole grozave. Nu toate pe temă religioasă, veți fi surprinși de cât colorit are paleta sa scriitoricească. Totuși eu nu pot face abstracție de faptul deosebit de important, că este preot la o parohie românească din Edinburgh. Unul dintre cei aleși, hărăziți să ne redescopere biserica așa cum este ea de fapt și nu așa cum a ajuns să ne pară, mai ales în mijloacele media. Urmăriți-l și mai discutăm… Eu îl stimez în mod deosebit pentru aceasta, și-i pun abia în plan secund calitatea de scriitor, cu toate că e colosal. Citiți-l! Nu știu de ce, blogul său și acum mi se pare puțin cam incomod, dar numai din motive tehnice, ori mai bine și mai corect zis, faptului că sunt eu atehnic. Aici mi-ar fi tare drag să mă contraziceți! 🙂

39 thoughts on “Joi e despre voi – Începuturi”

  1. Aș încerca eu să explic dar mi-e teamă că nu voi reuși. În text, după ce ați scris numele, îl selectați. Undeva deasupra căsuței cu text, unde sunt “uneltele”, aveți ori scris “link”, ori e un semn ca două zale de lanț sau ceva asemănător semnului infinit, depinde de modul în vare scrieți, text sau vizual. Dați click pe aia și în căsuța care apare puneți paste după ce ați luat cu copy adresa blogului respectiv. Pentru ca cel în cauză să afle, e nevoie ca linkul să fie spre un articol, nu spre blog. Deschideți articolul și din bara de sus luați linkul cu totul. Așa îi va apărea notificare că s-a pus link spre el.
    Vă felicit pentru idee! Mulțumim!
    Și tare mă bucur că ați revenit!

    Liked by 2 people

    1. Mulțumesc mult, dragă Potecuța! Voi încerca din nou. De-ai ști ce ușor părea și din explicațiile celorlalți… Ca să nu mă declar public de-a dreptul incapabil, voi aduce în apărarea mea argumentul că am internetul prost. Așa și e, plus că n-are nici cine să se supere. 🙂 Hai să-ți mai zic ceva… Mă crezi că deoarece nu am avut nicio poză cu tine și nu știam cum arăți, m-am pregătit să o desenez pe Anne, cea cu e la sfârșit? Așa că dacă vrei să fii tu în imagine când scriu despre tine și nu acea îndrăgită pistruiată, trimite-mi te rog o fotografie. Adevărul e că ea m-a făcut să mă gândesc la tine, la spiritul tău, atunci când am vizionat serialul… Dar totuși, poate va fi Potecuța noastră în reprezentare! Sau mă rog, ce încerc eu să scot 🙂

      Like

      1. Internetul și editorul sunt de vină, asta e clar! 😉
        Vreți să scrieți și despre mine?? Deja am emoții! 😳
        Cu rugămintea mare, mare, de a nu vă supăra pe mine, prefer să fie orice poză. Mă bucură asemănarea cu Anne! Fizic nu semănăm, eu am părul mult mai scurt și ciufulit spre creț. De fapt, chiar am bucle prin el. 🙂
        Prefer, cum am zis, să văd ceva desenat, orice ar fi. Chiar și acel tip de desen cu linie punct, linie punct, linie linie și-un rotund…
        Mulțumesc mult!

        Liked by 1 person

  2. Mă gândisem și la asta, da… O potecuță care merge înspre lumină. Ce te scoate la liman din hățișul cel negru. Însă îmi venea și mai dificil pentru că imaginația mea e jucăușă, iar mâna nu-mi știe a urma gândul. Voi merge așadar pe varianta Anne. Și din păcate pentru tine îți va veni rândul destul de repede, ce credeai? 🙂 Practic, prin tine și cu ajutorul tău am înțeles blogul ca pe o frumoasă comunitate și nu doar ca pe o lună galbenă la care să latru din când în când. Ai strâns în jurul tău oameni frumoși ca și tine, iar eu m-am îmbogățit cu ei. Doar am intrat, nu am și clădit, căci Casa era deja gata. Știu că ești modestă și accepți cu greu laudele, dar trebuie să-ți spun că reprezinți un fel de nucleu al grupului nostru. Stai liniștită că mai păstrez de zis și pentru joia aceea pe care am să ți-o dedic, din tot dragul 🙂

    Like

    1. N-am fost prea departe, eu am intrat cât am putut de des și am citit. M-am socotit încă de-al casei. Dar de la ultima mea postare a trecut într-adevăr aproape o jumătate de an, un timp pe care îmi e greu să mi-l explic chiar și mie însumi. Sunt bucuros că nu am fost uitat, dragă Licurici 🙂

      Liked by 2 people

    1. Nu știu dacă vor fi noi, sau alții decât cei știuți deja și de tine. Știu însă că într-adevăr sunt minunați și abia aștept la rândul meu să îi prezint. Prin ochii mei…

      Liked by 1 person

      1. Cu siguranța pentru mine vor fi si oameni noi asa cum este de altfel prima persoana prezentata, părintele Ioan-Florin Florescu. Ar fi bine cada ai insera si o trimitere catre blogul sau ca sa-l pot citi. Si eu am în cap un proiect însă îmi este destul de greu sa încep. Sper ca într-o buna zi sa prindă contur. Numai bine!

        Liked by 1 person

      2. Da, Măgduța… Dar dacă ai privi în jos la comentarii, ai vedea cum mă plâng pentru că nu reușesc să găsesc acel butonaș de tag… Lasă că joia viitoare îi vine rândul lui Mihai Hai-Hui. Iar el sper că nu își va lăsa treaba neterminată, că doar știe și poate. 🙂
        În ce privește proiectul, crede-mă, trebuie adus pe masă altfel nu se poate. Eu abia aștept!

        Liked by 3 people

      3. Onorat ca sunt al doilea! Sunt in top 😀.
        Și huh… tremur la gandul criticilor ce vor urma 😊… desi impresia ce ti-am lasat-o la inceputuri, e pe undeva in trecut.
        Nu mai suntem niciunul ce-am fost pe vremuri, dupa cum chiar si tu recunosti ca n-ai mai scris nimic de 6 luni. Pai tot cam de atunci nu mai reusesc nici eu sa leg prozele incepute, desi am la unele zeci si la altele peste suta de pagini.
        Dehhh, serviciul bata-l vina. Inainte cu turele de 4 ON cu 4 OFF era mai bine, dar acum cand muncesc ca omul normal, 5 cu 2 parca nu-mi mai gasesc timp.

        Liked by 1 person

      4. Cred ca trebuie sa copii mai întâi linkul blogului pe care vrei sa-l prezinti ( gen; https://condeiblog.wordpress.com/) apoi revii la articolul tau si exista un simbol în chenarul din care poti schimba scrisul sau structura blogului, cam asa (-). Apeși pe el si-ti va aparea o casuta în care scrie “cauta sau tastează URL-ul) lipești acolo linkul copiat si e Ok. Nu știu daca se înțelege ceva din ce am explicat dar am încercat…:)

        Like

  3. Acum, c-ai spus, înțeleg c-ai dispărut odată cu apariția pandemiei…? Ar ieși o nuvelă de-aici…
    Ok, nu mai glumim 🙂 Foarte frumoasă ideea ta și îmi plac cuvintele și desenul dlui Florescu, o să mai trec pe-aici, să văd dac-ai reușit să pui linkul. Sfat suplimentar: cînd începi să încerci, să ai deja luat cu copy articolul dlui, că ți-e mult mai ușor și poți nimeri din prima.

    Liked by 3 people

    1. Cred că inițial m-am comportat precum frații aceia din poveste care neînțelegând vorba pilduitoare a tatălui lor, așteptau zadarnic nevoia, ca să le repare ea oiștea de la căruță, ei închipuindu-și că este ceva în carne și oase 🙂
      Tot mai speram ca un binevoitor să se îndure și să facă el ce trebuie, în locul meu. Inițial spun, pentru că mai apoi am și încercat. Chiar am făcut-o… În explicațiile tuturor mi se spune de un semn al infinitului, pe care eu pur și simplu nu reușesc să îl găsesc. M-am uitat cu atenție aseară după ce și Potecuța mi-a vorbit de el, cu toată atenția de care am fost eu în stare. Am zis că dacă doar seamănă, să iau la încercare toate butonașele… Mai aveam puțin și îmi ștergeam contul, pagina, ce știu eu? Ar fi fost amuzant poate, că din prostie am făcut blogul și tot din prostie l-aș fi și distrus 🙂 Dar mi-ar fi părut rău, foarte rău…

      Liked by 2 people

      1. trebuie să recunosc că pe mine m-a învățat cineva live, mi-a arătat de cîteva ori și apoi, de cîte ori o făceam, îmi părea la fel de complicat și-mi ziceam mereu în gînd că dacă nu mi s-ar fi arătat, ci povestit… dar n-am vrut să te descurajez :)))
        vezi că semnul ăla nu e chiar ca un infinit, ci, mai degrabă, ca o za sau două zale de lanț unite, sau, dacă vrei, un infinit întrerupt 🙂

        Liked by 1 person

      2. noroc că m-am uitat în urmă, te-am sfătuit și eu a doua oară după ce-ai reușit deja… da, îmi place desenul tău și îmi place omul propus. Chiar dacă nu e chiar ce căutam (deși nu știu foarte exact ce caut), mi-a făcut bine să-l citesc. Au mai fost, din tot netul, doar doi preoți care au ajuns, cu cuvintele lor omenești, ci nu pline de pilde și termeni „străini”, la mine, Hristotom Filipescu și Sevastie Bastovoi.

        Liked by 1 person

      3. Da! Iar după ce am reușit să pun tagul, am reușit de asemenea să ascund postarea pe undeva… 🙂 Și am descoperit tocmai azi-noapte treaba asta și că trebuie să dau din nou publicare. Artiști, ce pretenție să ai de la noi! 🙂

        Liked by 1 person

  4. Bun revenit Condei! Cum te simti? Eu unul ma rog pentru voi toti cei vaccinati sa fie bine ( intre timp am si din familie)😢
    Am adus vorba de vaccinare nu doar ca ma intereseaza cu adevarat sanatatea ta si mi-ar parea rau sa suferi ci si pentru ca preotii cu care venim in contact care ne plac ne formeaza sau influenteaza mai usor felul de a fi sau de a decide intr-o problema sau alta. Pr. Ioan Florin eu il vad pro-vaccin!
    Pe Jurnalul Scotian am intrat inainte sa am si eu un blog! Nu am ramas si intru extrem de rar si extrem de rar comentez. Omul are talent fara discutie dar nu este ceea ce inteleg eu prin preot! Are uneori o incrâncenare nesanatoasă sau altfel spus seamana adesea cu mine cu diferenta poate ca eu imi recunosc neputinta de a iubii oamenii inclusiv sau mai ales pe cei care nu gandesc ca mine!
    Ca si mine nici dansul nu a murit inca poate ne mai schimbăm amandoi!

    Liked by 1 person

    1. Pr. Florescu este ceea ce înțeleg eu prin preot. Nu are nici anchilozări și nici erezii. Dealtfel, cu influențările la vârsta noastră știi că e mai greu. Nu imposibil, dar mai greu. Eu mi-am format o opinie moderată, nu ascultându-l pe unul sau pe altul, ci trăgând o concluzie proprie, distilată din tot compostul părerilor celor avizați. Și ca atare nu am făcut nimic în mod special, doar că am stat blând, prevăzător cum ar veni și n-am lăsat nici curentul panicii, dar nici pe cel al opoziției față de sistem, să mă clatine. Și ca să îmi reușească, nu m-am racordat la fluxul neîntrerupt al știrilor. Nu aveam nevoie de informațiile acestea la zi, nu-mi trebuia să știu toate procentele alarmante… M-am menținut sănătos luându-mi măsurile de securitate, atât fizic cât și psihic.

      Liked by 1 person

  5. Vreau și eu o joi! 🙂 În calitate de fost traducător literar, spun să audă toată lumea care face recenzii, că este frustrant să auzi despre o carte pe care ai tradus-o fără să citești nici măcar o frază despre calitatea traducerii. Nu mă ignora și tu. 🙂 … așa cum ai ignorat recent una din ”creațiile” mele, postare din care ai fi putut afla mai multe despre mine. Să știi că, din punctul meu de vedere, criticile sunt binevenite. Așa învață omul.

    Liked by 2 people

    1. Îmi va fi foarte drag, Jo! Dar să stii că în lipsa unei imagini reale, te voi desena după chipul Mirabelei din filmul lui Gopo. Așa mi te imaginez eu deocamdată 🙂

      Like

      1. Super! De-abia aștept! Și-o să am ceva de așteptat… am intrat în viața ta de blogger destul de târziu. Dar am răbdare. Mai ales c-o să mă delectez cu celelalte portrete intre timp. Cât despre Mirabela, tunde-o pixie și adaugă-i vreo 30 de ani și o ai pe Jo. 🙂 Excelentă idee. 🙂

        Like

    1. Aura, tu ești regina empatiei! Ai simțit că speram să primesc o remarcă și în legătură cu desenul, nu-i așa? 🙂 Da, pentru că față de așteptările mele inițiale mi-a ieșit destul de stângaci. Lasă, că știu eu bine! 🙂 Nu aș putea spune că desenul stă înaintea scrisului, doar am făcut prima „poezie”, înainte cred de a începe să mâzgălesc 🙂 Mă rog, ceva pe acolo… Dar desenul a fost ceva mai constant în activitățile mele și chiar trecut în CV pe lista hobby-urilor. El și cu lectura… Scrisul era ceva încă nemărturisit și amânat pentru un viitor improbabil, undeva pe la pensie, dacă bineînțeles aș mai fi prins-o. Totuși un vis, pentru că mereu aveam ceva de spus atunci când tăceam. Scriam doar pe furiș, prin colțuri de caiete, convins că toată lumea face asta într-o anumită perioadă și apoi se vindecă. Ca un fel de boală a adolescenței… Nici măcar când am făcut blogul nu mi-a fost clar cât de public vreau să fiu. Parcă n-aș fi vrut să arăt nimănui și parcă totuși aș fi vrut să mă citească o lume întreagă. Acum am rămas în faza asta, a doua și m-am bișnuit chiar cu gândul că la bătrânețe voi fi celebru 🙂 Sper că toată lumea de pe aici știe de glumă, da?

      Liked by 1 person

      1. Io cu siguranță știu. De glumă. 😁 Scrisul, odată ce-i în sânge, nu mai trece, degeaba speri. Cât despre desenat, pe lângă mine ești maestru. Și mai ales, când îți place, de ce nu?

        Liked by 1 person

  6. Eu sunt clar rămasă-n urmă! Nu ştiu cum sau ce fac, dincolo de diferența de ore dintre noi, că mereu ajung la…urmă, dar şi atunci cu mare întârziere! Tu faci lucrurile la nimereală!?!? I do not believe you, my friend! Eşti departe de a lăsa lucrurile la voia întâmplării…cel puțin asta este percepția mea despre tine! Şi pentru că eu am luat-o pe contrasens, ajung la portret. Nu comentez nimic despre activitatea acelei persoane, dar despre portret trebuie să spun: pfuai! Cât te mai lamentezi! Cât te mai perpeleşti pe propriul jăratec, înfipt într-o țepuşă! Şi pentru ce!? Hai să-ți spun eu de ce: nu eşti convins 100% că ai talent! Dacă eu îți spun cu mâna pe inimă că eşti talentat, mă crezi!? Poți desena un copac, o floare şi o barză, dar portret!? Nu, dacă nu ai talent, nu poți face portretul nimănui…

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s