Viral

Până la proba contrarie, mă declar neînfricat în fața animalelor mari. Adică de ce să mint… Și ursul mi-a încrețit puțin pielea, da, chiar și scroafa de mistreț, despre ursoaica aceea cu pui pe lângă ea nici nu mai vorbesc (poate o să scriu totuși vreodată 🙂 )… Dar toate acele emoții de atunci le prefer indiscutabil, pentru că le mai pot încă înfrunta bărbătește… Ce să te faci însă cu chestiile astea mici și abjecte, pe care nu le vezi cu ochii dar te dovedesc fără luptă dreaptă, pe dinăuntrul tău… Acolo unde se introduc nechemate, bineînțeles. Am căutat să mă feresc cât am putut de coronavirus. El a atacat întocmai ca un zmeu, aruncând mai întâi cu buzduganul veștilor proaste, pentru a speria. Dacă tușește vreunul, îți ții răsuflarea cât poți de mult, că nu se știe… Câtă vreme se zguduie lumea de la acest ecou care se propagă, e greu să nu te lași cuprins de alarmă. Culmea este că tot ce se vorbește pretutindeni, toate îndemnurile, conțin în afară de morbul panicii, niște sfaturi care au fost dintotdeauna cunoscute tuturor. Mai puțin urmate, ce e drept… Igienă sporită și fereală! Ups! Aici e aici… Tu, cel sănătos, e cam greu să te ferești, când e musai să ieși în lume. Te rogi la Dumnezeu să ai șansă și te mai rogi ca cel afectat să înțeleagă că trebuie să stea acasă dacă nu se simte bine. Să fie responsabil! Dar când s-au mai arătat și altădată oamenii responsabili? Câte nu ți-ai fi dorit să fie altcumva? De câte ori nu te-ai mirat de neînțelegerea celorlalți? Hm! De aceea mă bucur când vine ceva care să dea altă turnură stărilor actuale. Situația rămâne desigur la fel, dar măcar atitudinea mea (poate și a voastră) în fața ei să se schimbe… Albinuța a redescoperit și ne-a adus și nouă, zâmbetul hâtru al lui Topârceanu, care împreună cu aceleași sfaturi de bun simț, valabile ieri ca și azi, ne mai aduce parcă printre rânduri, încă un îndemn: „Stați liniștiți fraților, că o să treacă și acceleratul ăsta!…”

Jurnal de fraieră

Și dacă e viral, iau și eu. 😀
Singura modalitate a fost cu copy/paste. M-a distrat prea mult ca să nu pun și aici.
Sper să vă placă și vouă.

În 1928, la Teatrul Naţional din Iaşi, George Topârceanu a urcat pe scenă pentru a susţine o conferinţă în versuri.
Subiectul era bacilul Koch, evenimentul făcând parte dintr-un festival al Societăţii pentru Profilaxia tuberculozei.

Întâi de toate, cum arată duşmanul de care trebuie să ne ferim?

După savanți și medici ca doctorul Argon,
Bacilul se prezintă sub formă de baston…
Dar bolnavii, săraicii, spun doctorului Ciucă,
Că lor li se prezintă sub formă de măciucă!
Ce-i el de fapt? Un zero, un fel de vârcolac
Nici cât un ou de muscă, nici cât un vârf de ac, —
Ceva așa, cilindric… Regret că nu găsesc
O cretă și-o tabelă ca să vi-l zugrăvesc.

Cum se răspândeşte bacilul lui Koch?

View original post 350 more words